Kelly Tissot
∗1995, France
Kelly Tissot (1995, Annecy, Franzia) viv y lëura a Basel. Cun l focus dantaldut sun la fotografia a blanch y fosch metuda ora suvënz te y ntëur a strutures (de sustëni) de lën y de mitel, prejënta si chedri na vijion sterscia, cruva y puera di cuntesć da paur. Chersciuda su tla montes dla Haute-Savoie, tol Tissot su te si fotografies details zënza cumpromisc de luesc y ogec, espluran si motifs te na maniera belau zënza remiscion. Cëures, ciavei y cians reprejentei te si stales ie ntravaiei cun chedri de mudli de plunder, de motores da ont y de mascins da paur. Coche Tissot dij: “Te mi proiet artistich esplurei la contrapusizions y l’armunia che vën ora dal cuer de na natura n iede salvera, śën artifiziela, auzan ora si resilienza a dé inant si mitologies y si forza de nmaginazion.”Tla fotografies de Tissot ne ie la figura umana mei prejënta diretamënter, ma la vën ora tla fusties che la lascia tl ntëurvia te chël che la viv y che la fej ora. La imajes vën prejentedes te formac ora de mesura granc y cun fotografies fates scialdi da daujin, cie che fej la fazion de zeche de scialdi dejencantà. Datrai mët l’artista nce ora njins coche opres d’ert, de lën o de mitel tl local de mostra, che limitea o nfluenzea la maniera de ti cialé ala imajes, trasfurman l’ancunteda cun la fotografia te na esperienza tl spazium.
Per (Futur) Paradise Gardens, prejënta Tissot na nstalazion fotografica site-specific pra la Cësa Bënsté, la ex scola a S. Cristina. L proiet ie unì svilupà tres nrescides fates te Gherdëina, ulache l'artista à fat passa mile fotografies, metan adum imagins de roba da fé damat de lën, de scultures y de berstots di artejans dl luech.
Na selezion de fotografies a blanch y fosch ie sparpaniedes ora tl segondo piano dl frabicat arbandunà. Se metan n dialogh cun l'architetura, se muev l'imagins danter documentazion y prejentazion.
Tres la repetizion y la destribuzion sul post, se mostra chësta figures te n paesaje mudelà, sibe ora dla tradizion che dal mudamënt, ulache la formes dl post viv inant te n cuntest for plu y plu metù dant dala recustrezion.
