Masatoshi Noguchi
∗1988, Japan/Italy
Masatoshi Noguchi (1988, Yokohama, Iapan) viv te Südtirol dal 2021 incà. Per si natura viv si lëures puech y balanza sentimënc de ijulazion, melancunia y vitalità. Suvënz tolel ite materiai coche njins da puzené, plantes y roba da maië y reprejentea te na maniera da fé damat la stanchëza umana y dl planët, tulan nce ca resistënzes lesieres coche manieres de sëuraviver te de tel situazions.Te si pratica artistica à i sistems zitlics na fazion zentrela. I materiai organics cumparësc te fases defrëntes de si vester - dala plantes frësces nchin ala formes sëces o lauredes ora, coche la roba da maië cujineda. Perchël viv si lëures suvënz puech - datrai vëni nce maiei.
Coche la sajons che vën y che va, che ie te n zitlus costant, va l’opra de Noguchi de viers di muvimënc dl ciel che respuend dl tëmp y dla gravità, udui coche la majera dimenscion dl ecosistem.
“Ntan che passon tres chësta sajon frëida, ce sumënzes dassons’a senté? O dassons’a, coche Frederick, tlupé adum raies de surëdl, culëures y de bela paroles per i dis scures?”
Tl vedl tunel dla ferata che ne ie nia plu n funzion, ma che resta tl cuer de Urtijëi, fej Noguchi na nstalazion se fajan dumandes n con' dla stëiles, di calëndri astronomics y dla sajons, dantaldut dl inviern. Canche l'umanità ie passeda dala ciacia al'agricultura, à l'usservazion dl ciel giapà n senificat nuef. L univa fat motifs de stëiles tla pitures de cavernes y tla lueges de supeltura, che spidloa manieres de cunliamënt danter l ambient y l daunì dl zitlus dla sajons.
L tunel, che fova n iede na luegia de passaje y śën na lerch de depot, devënta n post ulache sparësc plan al iede l'urientamënt. Sun l susot dl tunel iel n dessëni de n'ëura da surëdl che mostra n sistem che ne possa nia funziuné, davia che l surëdl ne arjonj mei chësc post. La lum y la dumbria vën ududes coche cundizions che toca adum, ma tla nstalazion de Noguchi devënta la dumbria ndependënta, che nasc ora de si ulentà. Te chësc juech de relazion, danter lum y dumbria, se desfej uni segurëza. L tëmp, la dumbria y la sajons se desforma te chësc tunel.
Sota l dessëni susot, possen udëi mo na nstalazion che lecorda la forma dl'ëura dl surëdl. “12 and the Sun”, fej referimënt al'ëura, ai dodesc mënsc, ai dodesc culëures y al zitlus dl ciel. La dumbria giapa na vita ndependënta, metan adum tl medemo mumënt plu posizions dl surëdl.
N con' de chësc orden dl tëmp, ne semea la sajons nia n sistem, ma plu n'esperienza. Les spidlea sibe nosc ambient che nce nosta emozions, spidlan i sënies dla suricia Frederick tl liber per mutons dl 1967 de Leo Lionni, che ne va nia a crì da maië, ma la lum, i culëures y de bela paroles per l inviern. Cun si nstalazions, tol Noguchi su l tof y i culëures dl'ansciuda, per i mëter ora te n post scur che fej lecurdé l inviern.
