Sandra Knecht
∗1968, Switzerland
Sandra Knecht (1968, Buus, Svizra) viv y lëura daujin a Basel, te n pitl luech. Te si nstalazions, performances, fotografies y scultures, esplurea l’artista cuestions fundamenteles dl ncësa, dl’identità y dla purtenienza. Desseniei cun na funtana rica de folclor alpin, lijëndes y mascres de ritual, devënta si lëures monc visuei poetics defrënc.N elemënt zentrel de si pratica ie i proiec de cujiné deberieda: maië deberieda devënta n format artistich te chël che la roba da maië y i ngredienc cruves fej da mesun per se giamië ora y se ancunté. L lëur de Knecht se muev sun la ncrujeda danter l’esperienza persunela y la memoria coletiva, nes nvian a cunscidré da nuef nosta definizions de ncësa y de cumenanza.
Tl zënter de Urtijëi nvieia Knecht i vijitadëures a n'ancunteda partezipativa che se muev danter juech y cruze. Trajan pra na corda, possen ativé na gran figura de lën de passa doi metri, che ie tacheda su danter i frabicac. Si braces se auza su sciche eles y si mus se muda, metan a lum strac scundui sota na mascra. Chësta azion nes lecorda i juesc tradiziunei per i mutons, ma la mudazion porta pro a zech che sprigulea: na figura a nëus familiera scumëncia a se mudé te zeche che ne ie nia tler, danter daulëibon y da temëi.
Tulan ca l folclorism alpin, dantaldut la lijënda de Dolasilla y l Rëni de Fanes, mët Knecht adum mascres de ritual, stories mitologiches y pratiches artejaneles dl post. La formes zipledes, ispiredes ala tradizion da tlo de fé juesc da fé damat y ala mascres di Perchten, spidlea na tenscion danter prutezion y pericul, travestimënt y revelazion. Tachedes su, devëntles sibe n spetacul che n simbol, che nvieia a pensé do coche la stories, la identiteies y la tëmes coletives vën for inò purtedes dant y nmaginedes da nuef.
